duminică, 28 noiembrie 2010

Mostenitoarea marelui Zamfir

Click pe fotografie pentru a viziona prestatia Petrutei
in semifinala concursului "Supertalent"

Românca Petruţa Cecilia Kupper, în vârstă de 28 de ani, s-a clasat anul trecut pe locul al treilea în finala concursului german „Supertalent“, difuzată de postul german de televiziune RTL.

Show-ul "Supertalent" a fost jurizat de Dieter Bohlen (fost Modern Talking) , Sylvie van der Vaart si Bruce Darnell. Membrii juriului nu si-au putut abtine emotiile sau chiar lacrimile in timpul interpretarii romancei din semifinala concursului. Atunci Petruta a ales piesa "The Lonely Shepherd", compusa de James Last si facuta celebra de inegalabiul Gheorghe Zamfir.

Romanca a mentionat, inainte de a se apuca de cantat la nai, pe scena, ca si-a ales acest instrument pentru ca toata lumea sa vada ce poate face un nai, ce muzica poti interpreta cu ajutorul lui si pentru ca lumea sa plece de la emisiune incantata de ce aude.

In finala Petruţa a interpretat la nai, piesa „Memory", care face parte din coloana sonoră a musical-ului „Cats". Încă o dată, juriul a fost mişcat până la lacrimi de interpretarea tinerei naiste românce.

Premiul cel mare, în valoare de 100.000 de euro, a fost câştigat de Yvo şi de căţeluşa acestuia, Primadonna, care au încântat juriul cu acrobaţii şi sărituri complicate, în tandem. Petruţa Cecilia Kupper s-a născut şi a crescut la Sibiu, dar s-a mutat în Germania cu soţul ei, Jens. Cei doi au o fiică de doi ani, Jessica. Petruţa a participat la emisiunea „Supertalent" pentru a-şi ajuta sora, bolnavă de schizofrenie, şi mama rămasă în România. Ea a fost selectată din peste 37.000 de concurenţi.

Susţinere de la Sibiu

De la 2.000 de kilometri distanţă, mama Petruţei a urmărit concursul cu sufletul la gură, alături de fiica sa, Elena, şi de câţiva vecini. Spune că este extrem de mândră de Petruţa şi, chiar dacă nu a câştigat de data aceasta, este convinsă că viitorul fiicei sale va fi unul strălucit.

„Petruţa este o luptătoare, este un exemplu în familia noastră. Sunt foarte fericită că a ajuns până în această fază a concursului şi, chiar dacă am fost puţin dezamăgită de rezultatul final, nu pot spune că sunt supărată. Ba mai mult, faptul că Petruţa nu a câştigat m-a bucurat într-un fel, pentru că aşa va avea timp suficient să se ocupe de fiica sa. În momentul de faţă, consider că familia este cea mai importantă pentru ea. În orice caz, eu sunt mândră de fiica mea şi de tot ce a făcut până acum. Are tot timpul înainte pentru a se realiza pe plan profesional", ne-a spus Floarea Săbădaşu, mama tinerei.

Chiar dacă nu a fost învingătoare la concursul „Das Super Talent", celebritatea pe care a câştigat-o i-a adus deja Petruţei contracte şi invitaţii să cânte în diferite locuri, pentru diferite firme, iar viitorul acesteia se arată unul de succes.


Petruta Kupper, acum in varsta de 28 de ani, are cinci frati, cu care a crescut in Romania, la marginea Sibiului, dupa ce tatal i-a parasit, lasandu-i in grija mamei. Una dintre surorile ei, cea care are probleme de sanatate si pentru care a luptat la concursul de talente din Germania, inca mai sta la Sibiu, cu mama.

Romanca si-a cunoscut sotul pe cand era chelnerita, intr-un restaurant de la Bucuresti, langa Ateneu. Lucra in timp ce studia muzica. Peste un timp, Petruta Kupper, s-a stabilit in Germania impreuna cu sotul ei Jens si fiica lor de doi ani, Jessica.

Petruta Cecilia s-a stabilit in Osnabruck, Germania, unde si-a continuat studiile. In Romania a studiat naiul impreuna cu Gherorghe Zamfir, pe care il considera mentorul si modelul ei.

In Germania, Petruta studiaza si sociologia, acest lucru oferindu-i posibilitatea sa isi continue studiile muzicale in tara natala.


Surse: www.stirileprotv.ro si www.adevarul.ro

luni, 22 noiembrie 2010

Romanul care se invarte printre nori

Într-un mic birou din Bucureşti, şapte români coordonaţi de arhitectul Dorin Ştefan au realizat proiectul celui de-al doilea turn ca înălţime din Taiwan, care va avea 350 metri. Proiectul românesc, realizat în doar două luni de muncă, a fost preferat de autorităţile taiwaneze în ciuda concurenţei aprige: 237 de proiecte ale unor arhitecţi din 25 de ţări, printre care şi celebrul birou de arhitectura „Cook Robotham Architectural" din Marea Britanie.




Recordurile „Taiwan Tower"


Conceptul arhitectural pentru a doua cea mai înaltă clădire din Taiwan şi cea mai înaltă clădire din Taichung (al treilea oraş ca mărime din această ţară) a fost caracterizat de juriul concursului drept unul „modern şi graţios".


„Nu e un turn de birouri, ci e un turn, semnal, cu funcţiune de turism, gen Tour Eiffel. În clădire se vor afla un muzeu al oraşului, un restaurant belvedere, nişte birouri de administraţie. Conceptul se bazează pe nişte lifturi uriaşe care au forma unor zeppeline ce urcă până la 300 de metri. Fiecare zeppelin poartă câte 50 de persoane. Sigur că în acest turn va fi foarte multă tehnologie, pentru că se bazează pe energie neconvenţională: foarte multe baterii solare, celule fotovoltaice, apa de ploaie care este convertită. Fiind un semnal pentru un oraş în expansiune, el trebuie să reprezinte tot ce este la zi în energie şi tehnologie", spune Dorin Ştefan.


Inspiraţia creatoare a venit după şedinţe zilnice de brainstorming în care a fost angrenată echipa de arhitecţi români: „Studiindu-le cultura şi tradiţia, am aflat ca opt este numărul lor norocos. Aşa am decis că vor fi opt ascensoare. De asemenea, am aflat că în cultura lor există «money tree», un copac-simbol, aducător de noroc şi prosperitate, cu multe tulpiniţe împletite, asemănător cu un bonsai, care are cinci ramuri cu cinci frunze în vârf ce reprezintă cele cinci elemente: metal, apă, lemn, foc şi pământ.

Imaginea turnului nostru, cu cele opt zeppeline sus, seamănă cu acest copac". Deşi clădirea va fi realizată după conceptul arhitecţilor români, încă nu se ştie cine va face proiectarea propriu-zisă a turnului. „Pentru a doua etapă e mult mai multă muncă. Va trebui o echipă de 50 de oameni care să lucreze încontinuu la acest proiect timp de un an", spune Dorin Ştefan.

Cine este Dorin Ştefan ?

Câştigătorul proiectului Taiwan Tower este vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din România şi membru al Comisiei de urbanism a Primăriei Capitalei. Arhitectul a participat de-a lungul vremii la numeroase concursuri internaţionale de anvergură: proiectul Operei din Sofia (1974), cel al Bibliotecii Naţionale din Teheran şi cel al Halelor din Paris (1979). Dorin Ştefan a propus şi o variantă constructivă pentru Teatrul Naţional al Japoniei (1986), iar în 1992 a concurat pentru proiectarea Casei Austria la New York.

(sursa: www.romanialibera.ro)

duminică, 14 noiembrie 2010

Radu Georgescu - omul care l-a refuzat pe Bill Gates

Radu este un tip modest, plin de voie buna si mai ales, extrem de talentat. Chiar si dupa ce a cunoscut succesul, Radu a ramas acelasi om si refuzand sa devina nababul plin de bani, a ales sa isi continuie munca, inventand impreuna cu echipa sa, alte si alte produse de succes pe piata IT din Romania. Ascensiunea lui nu a fost intamplatoare. Ea s-a realizat prin munca si daruire. Insa in mod sigur, aceasta ascensiune reprezinta povestea de succes menita sa motiveze alte generatii de romani capabili sa ajunga sa cunoasca gustul succesului!

Intre om de stiinta si om de afaceri, Radu Georgescu de la GeCad prefera o caracterizare simpla - antreprenor. Coleg de generatie cu antreprenori de succes ca Dan Ostahie, Marius Ghenea sau Florin Talpes.

Ca si ei, face afaceri din IT. Povestea de succes incepe si pentru Radu Georgescu de la asamblarea de calculatoare si vanzarea lor "din usa in usa".

A dat lovitura in 2003, cand a vandut catre gigantul american Microsoft un produs antivirus devenit celebru. "Nu am creat antivirusul singur, o echipa intreaga lucra pentru RAV de mai bine de zece ani", spune Radu Georgescu.

Nu face publica valoarea tranzactiei, insa specialistii plaseaza afacerea in jurul sumei de 20 de milioane de dolari. Tot Bill Gates i-a propus sa isi vanda afacerea, insa a refuzat oferta. "Mi-au propus o functie de vicepresedinte, foarte bine platita, insa eram convins ca pot face afaceri de succes si in Romania. Stiam ca pot ataca piata internationala si din biroul de la Bucuresti."

Dupa aceasta mutare, nu a plecat intr-o insula exotica sa cheltuiasca milioanele de dolari, ci a ales sa restructureze GeCad si sa se indrepte spre alte tehnologii - securitate IT, comert electronic, call-center si dezvoltare de soft. Si-a adus un director general si a separat actionariatul de management. Intre timp, a intrat intr-un relativ con de umbra, insa de la energicul Radu Georgescu ne putem astepta oricand sa incheie un alt contract de succes cu unul dintre gigantii IT.

De la 286 la software

"Calculatoarele au fost pentru mine "love at first sight", desi s-a intamplat destul de tarziu. Abia in ultimul an de facultate am facut cunostinta cu calculatoarele, intr-unul dintre laboratoarele de la facultate; in 1992 se lucra cu celebrele 286. Cu ele am inceput", isi aminteste Radu Georgescu.

Cateva luni mai tarziu si-a cumparat un calculator si a inceput sa studieze. "In doua luni am invatat sa fac programare, astfel incat pentru proiectul de stat de la sfarsitul facultatii am dezvoltat o biblioteca pentru organe de masini."

La sfarsitul facultatii, profesorul coordonator i-a propus sa ii cumpere produsul. "A fost un moment foarte interesant. Toti colegii mei isi plateau la acea data indrumatorul de proiect de stat. In schimb, profesorul ma platea ca sa poata beneficia de produsul meu. Acest moment mi-a schimbat perceptia despre mine si m-a facut sa inteleg ca a fi platit inseamna ca ai o valoare si ca cineva iti recunoaste valoarea. A fost prima lectie in afaceri", spune Radu Georgescu.

Lectii in afaceri

Incepe afacerile cu dormitorul pe post de birou si cu doi oameni in echipa. "In prima luna ne-am luat salariile din doua imprimante vandute." Inceputul a fost rapid si spectaculos, isi aminteste Radu Georgescu.

A doua lectie in afaceri: detaliile sunt foarte importante. "Am inteles care e diferenta intre a vinde dreptul de proprietate, a licentia proprietatea intelectuala sau a da dreptul de distributie a produsului." A fost primul pas spre reusita in afaceri.

"Am inteles ca vanzand dreptul de proprietate nu voi mai putea beneficia niciodata de produsul pe care l-am creat. Pe cand distributia imi dadea dreptul sa lucrez la ceva o data si sa il vand de mai multe ori. Fiind un om mai lenes, imi place modelul de business in care muncesti o data si vinzi de mai multe ori", spune seful de la GeCad.

Desi Politehnica pare sa fie sursa de antreprenori de succes, nu scoala i-a educat pentru business. "Nu ne-a invatat nimeni sa facem afaceri in facultate. Am avut insa oportunitatea sa putem porni afaceri cu bani putini." Si-a gasit si o nisa - dezvoltarea de software si comercializarea licentelor. "Inca se mai poate sa dezvolti astfel de afaceri in Romania", crede Radu Georgescu.

"Nu mi-am dorit niciodata sa emigrez"

Desi multi dintre colegii de generatie au emigrat imediat dupa terminarea facultatii, Radu Georgescu si-a dat seama ca oportunitatile de afaceri sunt mai mari in Romania.

"Imi placea sa traiesc in Romania, sa ma intalnesc cu diferite cunostinte pe Bulevardul Magheru, dar si sa ma lupt sa reusesc in hatisurile legii. Stiam ca asta nu se va intampla in Statele Unite."

CV

Radu Georgescu, presedinte GeCad (39 de ani, casatorit)

1992: Infiinteaza GeCad Software
1993: Termina TCM, Universitatea Politehnica din Bucuresti
1993-Firma devine activa pe piata de software
1994: Incepe sa lucreze pentru antivirusul RAV, creat pentru companiile romanesti
1996: Apare internetul in Romania. GeCad vinde produse de software in afara tarii
1998: Creeaza un antivirus multiplatforma
2002: RAV are 150 de distribuitori in 60 de tari
2003: Vinde catre Microsoft antivirusul RAV
2004: Aparitia pe piata a grupului de firme GeCad; creeaza noi linii de business: Axigen (server de mail), ePayment (software de plati) si Avangate (produs international care vinde exclusiv soft), GeCad Net (continua traditia GeCad pe partea de securitate IT) si GeCad software.


(sursa: http://www.linkmania.ro )